Ce diferență e între fier forjat și oțel

Ne sună un client și spune că vrea o poartă din fier forjat. Îl întrebăm ce înseamnă asta pentru el și, aproape de fiecare dată, ne descrie un desen: volute, frunze, un chenar lucrat, vârfuri la partea de sus. Nu ne descrie un material. Aici începe confuzia, fiindcă în cartea de metalurgie fierul forjat este cu totul altceva decât ceea ce se taie și se sudează azi în atelierele din Timișoara.

Confuzia nu rămâne una de vocabular, ci ajunge direct în deviz. Din ea se nasc trei întrebări foarte practice: cât ține lucrarea până apare rugina, cât de sigură e sudura care leagă elementele și de ce doi meșteri dau prețuri diferite pe același desen. Mai jos separăm termenul tehnic de termenul comercial și îți arătăm ce trebuie să scrie, de fapt, într-o ofertă corectă.

Ce este, tehnic, fierul forjat?

Fierul forjat adevărat este un fier cu conținut foarte mic de carbon, în care rămân filamente de zgură din procesul de obținere. Se lucra la cald, prin batere repetată, și căpăta o structură fibroasă, ca lemnul. Nu se mai produce industrial, deci nu îl cumperi azi de la niciun depozit de metale.

Procedeul a dispărut odată cu răspândirea oțelului ieftin, obținut în cuptoare moderne. Un material cu zgură în el, bătut bucată cu bucată, nu putea concura cu bara laminată, uniformă, livrată la metru. Ce a supraviețuit din fierul forjat este numele și metoda: metalul se încălzește și se modelează prin lovire sau prin îndoire, nu se toarnă într-o formă.

Ce se vinde azi în România sub numele de fier forjat?

Sub numele de fier forjat se vinde azi o categorie de lucrări, nu un material. Vorbim despre oțel obișnuit, de regulă țeavă pătrată, platbandă și bară plină, la care se adaugă elemente decorative: volute, frunze, torsade, vârfuri de lance. Numele descrie aspectul și felul în care se lucrează, nu compoziția chimică a metalului.

O parte dintre elementele decorative se cumpără gata făcute, la bucată, din catalog. Altele se fac în atelier, pe schița ta, când modelul nu există nicăieri sau când dimensiunile ies din standard. Diferența dintre cele două variante se vede în preț și în cât de unic arată rezultatul, iar noi o punem pe hârtie înainte să tăiem primul metru. Dacă vrei să vezi cum arată piesele luate separat, le-am descris pe larg în articolul despre elemente decorative din fier forjat, iar lucrările croite pe desenul tău intră la fier forjat la comandă.

Care e diferența față de oțelul obișnuit?

Diferența e mai mică decât pare, fiindcă ambele sunt aliaje de fier. Fierul forjat istoric avea puțin carbon și zgură în structură, ceea ce îl făcea moale și rezistent la despicare. Oțelul de azi are carbon controlat, structură uniformă și se sudează previzibil. În lucrarea ta intră oțel, indiferent ce scrie pe reclamă.

Practic, singurul lucru care se transferă din fierul forjat istoric în poarta sau balustrada ta este metoda de lucru la cald. Restul, de la compoziție până la felul în care se comportă la sudură, ține de oțelul modern, care se găsește la orice depozit și iartă mult mai multe greșeli de execuție.

Din tabelul de mai jos reținem un singur lucru: fierul forjat istoric nu mai e o opțiune de cumpărat, iar oțelul de azi îl bate la disponibilitate și la sudabilitate, deci alegerea ta se mută de pe material pe execuție.

Ce înseamnă prelucrat la cald față de prelucrat la rece?

La cald, bara se încălzește până devine maleabilă și se modelează prin lovire sau prin răsucire. La rece, elementul se îndoaie mecanic sau se cumpără deja ștanțat ori turnat. Prima variantă dă piese unice, cu urme de ciocan vizibile. A doua dă piese identice, mai ieftine și mai rapide.

Niciuna nu e greșită. Un gard lung, cu același model repetat pe zeci de metri, iese mai bine și mai ieftin cu elemente prelucrate la rece. O poartă mică, la o casă veche, unde modelul trebuie să continue un desen existent, cere lucru la cald. Noi alegem în funcție de desen și de buget, apoi îți spunem în ofertă ce am ales.

Concluzia de mai jos e simplă: cu cât modelul e mai repetitiv, cu atât prelucrarea la rece e mai rezonabilă, iar cu cât piesa e mai unică, cu atât lucrul la cald își merită banii.

Fierul forjat ruginește mai încet?

Nu. Diferența de compoziție dintre fierul istoric și oțelul de azi nu îți mai folosește la nimic, fiindcă primul nu se mai produce. Viteza cu care apare rugina o decid pregătirea suprafeței, stratul de protecție și mediul în care stă lucrarea. Modelul decorativ nu are nicio contribuție aici.

Standardul SR EN ISO 12944-2 împarte mediile în clase de coroziune, de la C1 la CX. Clasa C3 descrie atmosfera urbană și industrială cu poluare moderată, iar C4 zonele industriale și de coastă cu salinitate moderată. Pentru o poartă sau un gard montat în Timișoara, încadrarea uzuală este C3, iar lângă platformele industriale apar zone punctuale mai agresive. Rămâne însă o încadrare orientativă, nu una măsurată. Standardul își tratează propriile exemple drept informative, așa că singura încadrare pe care poți construi protecția lucrării tale iese dintr-o măsurare făcută la fața locului.

Retine: protecția o dau cei trei pași făcuți în ordine, sablare, grund și vopsea în câmp electrostatic. O vopsea bună peste o suprafață nepregătită se desprinde în plăci, iar rugina lucrează dedesubt fără să o vezi.

Întreținerea contează la fel de mult. O spălare periodică și o retușare a loviturilor din vopsea prelungesc mult viața lucrării, iar pașii concreți îi ai în ghidul nostru despre cum se curăță fierul forjat.

De ce contează diferența la sudură?

Fiindcă oțelul modern se sudează previzibil, iar un element decorativ turnat, cumpărat din catalog, nu întotdeauna. Când o piesă turnată se prinde de o structură din țeavă, sudura are două materiale diferite de o parte și de alta. Dacă cel care sudează nu știe asta, punctul cedează primul, exact în zona cea mai solicitată.

De aceea ne interesează unde ajunge lucrarea. La o balustradă, mâna curentă preia forță de la om, nu decor. Normativul NP 057-02, la paragraful 3.1.4.1.7, cere o încărcare de calcul de 1,0 kN pe metru la balcoane, coridoare, scări și podeste, și de 0,5 kN pe metru în interiorul apartamentului. Cifrele astea se duc în suduri, nu în volute.

Tot din normative vine și o constrângere care schimbă desenul. NP 068-02, la 2(A).2.7.b.5, cere ca distanța dintre montanți să nu depășească 10 cm și ca pe înălțimea dintre 10 și 60 cm să nu existe elemente de cățărare. Un model bogat, cu volute mari, trebuie gândit din start ca să respecte regula, nu corectat la montaj. Cum se verifică o îmbinare cu ochiul liber am scris separat, în articolul despre cum verifici calitatea unei suduri.

Cum influențează materialul prețul lucrării?

Materialul brut e partea mică din factură. Greutatea contează, dar diferența o fac manopera și numărul de elemente decorative. O poartă cu model dens are aceeași cantitate de oțel ca una simplă și de câteva ori mai multe ore de atelier, fiindcă fiecare volută se îndoaie, se potrivește și se sudează separat.

Se vede clar în intervalele noastre de preț: aceeași lungime de gard costă de câteva ori mai mult în variantă lucrată decât în variantă simplă, iar plaja largă din fiecare rând vine tot din densitatea modelului.

Cum ceri o ofertă în care scrie ce material intră în lucrare?

Cere ca oferta să conțină patru lucruri scrise: tipul și secțiunea profilelor, dacă elementele decorative sunt din catalog sau făcute în atelier, cum se face protecția anticorozivă pas cu pas și ce acoperă garanția. O ofertă care spune doar fier forjat nu îți dă cu ce să compari două prețuri.

Important: dacă ridici un gard nou, ai nevoie de autorizație de construire, conform Legii 50/1991, articolul 3 alineatul (1) litera d). Reparația la o împrejmuire existentă, fără schimbare de formă și de material, nu cere autorizație, articolul 11 alineatul (1) litera a). Dacă înlocuiești lemnul cu fier forjat, ai schimbat materialul, deci nu mai e reparație.

La noi măsurătoarea și devizul sunt gratuite, avansul e de 30% la semnarea ofertei și restul la montaj. Suntem neplătitori de TVA, deci prețul din ofertă e prețul final. Dăm 2 ani garanție pe sudură și pe elementele metalice, peste care rămâne garanția legală de conformitate de doi ani de la livrare, prevăzută de OUG 140/2021, articolul 9 alineatul (1).

Desenăm, tăiem, sudăm și montăm în Timiș, Arad și Caraș-Severin, cu livrare în 1 la 2 săptămâni de la confirmarea comenzii. Luăm între 2 și 4 lucrări pe lună, ca să nu grăbim nimic. Sună la 0726 737 965 sau trimite o poză cu locul și o schiță, iar noi îți spunem ce material intră în lucrare înainte să te decizi.

Întrebări frecvente