Sari la conținut

Copertină din fier forjat la intrarea în casă

Cum alegi acoperirea unei copertine de intrare, ce pantă îi dai pentru apă și zăpadă, cum se prinde în fațadă când există termosistem și ce trimiți nouă ca să primești o ofertă reală.

8 min citireScris de Steel Crafters
Poartă albă din fier forjat cu model ornamental, montată într-o intrare din piatră, cu vegetație verde în spate
Foto: Meryemadak pe Pexels

Copertina de la intrare e piesa care lucrează cel mai des din toată confecția metalică a unei case. Ține ploaia departe de ușă, de prag și de tine, în cele două minute în care cauți cheile. Când e făcută prost, se vede repede: apa se scurge fix pe treapta pe care calci, iarna acolo îngheață, iar tencuiala de sub prindere începe să crape.

În atelier, discuția despre o copertină pornește mereu de la două lucruri, cu ce o acoperi și în ce perete o prinzi. Modelul, volutele și culoarea vin după, pentru că ele nu schimbă felul în care structura ține zăpada și nu schimbă tipul de ancoră care intră în fațadă. Mai jos îți arătăm cum decidem noi fiecare pas, ca să știi exact ce întrebi când ceri o ofertă.

Ce dimensiune trebuie să aibă o copertină de intrare?

Nu există o dimensiune standard, pentru că fiecare intrare are alt gol de ușă și alt spațiu liber pe fațadă. Regula pe care o aplicăm e simplă: copertina depășește ușa pe ambele laturi și iese în față suficient cât să stai uscat cu spatele la ușă, cu umbrela închisă.

Ca să ajungem la cifra ta, măsurăm patru lucruri. Lățimea golului de ușă, lățimea de perete liber de o parte și de alta, înălțimea disponibilă până la streașină sau până la placa balconului de deasupra și, dacă intrarea are trepte, cât teren acoperi înainte de prima treaptă. Sensul de deschidere al ușii intră și el în calcul, fiindcă o ușă care se deschide spre exterior are nevoie de spațiu liber sub copertină.

Când vezi modele pe internet, uită-te la raportul dintre ieșirea în față și lățime, nu la ornament. O piesă frumoasă, dar prea îngustă, îți udă ușa la prima ploaie cu vânt. Noi desenăm fiecare bucată pe dimensiunile tale, așa cum lucrăm la orice piesă de fier forjat la comandă, și abia apoi discutăm despre model.

Policarbonat, tablă sau sticlă: ce alegi?

Alegerea acoperirii schimbă toată structura de dedesubt. Policarbonatul lasă lumina să treacă și încarcă puțin cadrul, tabla e opacă și se aude la ploaie, sticla arată cel mai curat, dar cere profile mai groase și prinderi gândite pentru greutatea ei. De aici pornim, nu de la desenul decorativ.

Dacă vrei holul de la intrare să rămână luminos, iar structura să rămână zveltă, o copertină din policarbonat pe structură metalică e varianta pe care o executăm cel mai des. Sticla o propunem doar când fațada o cere și când peretele suportă o încărcare mai mare.

AcoperireLuminăÎncărcare pe structurăZgomot la ploaie
Policarbonat alveolardifuzăcea mai micămoderat
Policarbonat compactclarămicămoderat
Tablă vopsitădelocmicăcel mai mare
Sticlă securizată sau stratificatăclarăcea mai maremic

Ce pantă se dă pentru apă și pentru zăpadă?

Panta se dă întotdeauna. Nu lăsăm niciodată acoperirea la orizontală, fiindcă apa stagnează, lasă urme și încarcă inutil cadrul. Valoarea ei o stabilim la fața locului, după spațiul liber dintre tocul ușii și streașină și după direcția în care putem trimite apa fără ca ea să ajungă pe trepte.

Contează la fel de mult unde ajunge apa după ce coboară. Dacă panta merge spre față, apa cade exact în zona în care stai și, iarna, îngheață pe prima treaptă. De aceea, la intrările cu trepte, de multe ori trimitem apa spre lateral sau montăm un picurător care o duce în afara traseului de mers. Zăpada alunecată de pe o pantă mare se adună tot acolo, deci direcția se alege gândind la februarie, nu la august.

Important: dacă deasupra intrării ai un balcon sau o streașină din care se scurge apă, copertina primește apa de la ambele niveluri. Spune-ne asta de la început, pentru că schimbă direcția pantei și modul în care evacuăm apa.

Cum se prinde în fațadă dacă există termosistem?

Ancora trebuie să ajungă în structura portantă a peretelui, adică în zidărie sau în beton, nu în polistiren. Trecem prin termosistem cu distanțiere, sprijinim consola pe suport rigid, iar la final refacem etanșarea în jurul fiecărei străpungeri, ca apa să nu intre pe sub finisaj.

Concluzia pe care o tragem înainte să găurim e mereu aceeași: contează ce e sub finisaj, nu cum arată fațada la exterior.

Tip de pereteCum prindemCe verificăm înainte
Zidărie plină cu termosistemancoră în cărămidă, prin distanțiergrosimea polistirenului și starea zidăriei
BCAancoră specifică pentru materiale poroasedacă există stâlp sau centură în apropiere
Beton armatancoră mecanică sau chimică în betonpoziția armăturii, ca să nu o tăiem
Perete cu placare ventilatăconsolă până în structura din spatepe ce se sprijină efectiv placarea

Punctele de trecere prin termosistem sunt și locurile în care apare condens dacă lucrarea e făcută în grabă. Le tratăm ca pe niște străpungeri de fațadă, nu ca pe niște simple găuri, și lăsăm zona închisă la loc. Aceleași ancore prin termosistem le punem și la ferestrele de la parter, așa că merită să citești și ce contează la grilajele din fier forjat dacă ai în plan ambele lucrări.

Ce înseamnă marchiză și e același lucru?

Marchiză e termenul vechi pentru aceeași piesă, acoperirea mică de deasupra intrării, sprijinită în console sau în tiranți. Mulți clienți încă îl folosesc, mai ales când vorbesc despre case interbelice. Noi înțelegem exact același lucru, indiferent cum îi spui, iar diferența rămâne în vocabular, nu în execuție.

Balcoane din fier forjat cu model ornamental bogat, pe fațada unei clădiri vechi
Foto: Berkecanavci pe Pexels

Pe casele vechi, marchiza era ținută de tiranți fixați sus, în perete, iar consolele erau decorate cu volute și frunze. Modelul acela se poate reface astăzi, la fel de bine, cu aceleași elemente decorative din fier forjat. Diferența e că azi acoperim cu policarbonat sau cu sticlă, nu cu tablă bătută pe șipcă, iar prinderea o calculăm pentru peretele real, nu pentru cel din 1930.

Cât cântărește și ce ancore cere?

Greutatea nu se ghicește la telefon. Ea iese din desen, din secțiunile alese pentru cadru și din acoperirea pusă deasupra. După ce avem desenul și știm din ce e făcut peretele, alegem ancorele, pentru că același cadru cere o prindere în beton și alta în zidărie de cărămidă.

Structura stă afară permanent, deci finisajul contează la fel de mult ca sudura. Vopsim în câmp electrostatic, cu sablare, grund și vopsea, iar zonele de îmbinare le pregătim înainte de vopsire, nu după montaj. Pentru o piesă care primește ploaie, zăpadă și soare direct deasupra ușii, reperul de proiectare vine din SR EN ISO 12944-2:2017, care ordonează mediile în clasele de coroziune C1 până la C5, plus CX. Aerul urban și industrial cu poluare moderată cade la C3, iar acolo așezăm orientativ și Timișoara, fără să fi măsurat nimeni la intrarea ta, cu porțiuni mai agresive lângă platformele industriale. Standardul își numește singur exemplele informative și trimite la măsurare pentru încadrarea corectă, deci C3 e punctul de la care pornim când alegem sistemul de vopsire, nu o certitudine. Aceeași discuție despre protecție o găsești și la gard zincat sau vopsit electrostatic.

Se poate asorta cu balustrada scării de acces?

Da, și e cel mai bun moment să o faci. Copertina și balustrada ies din aceeași țeavă, se sudează în același atelier și se vopsesc în același lot, deci nuanța iese identică. Dacă intrarea are trepte, oricum ai nevoie de mână curentă, iar normativul îți spune de la ce denivelare devine obligatorie. Tot în lotul acela de vopsea intră, la cerere, și restul fierăriei din curte, de la un grătar de grădină lucrat pe măsura terasei până la mâna curentă de pe trepte.

Detaliu de gard vechi din fier forjat, cu model ornamental lucrat fin
Foto: Average Guy pe Pexels

Normativul NP 068-02 cere balustradă la denivelări mai mari de 0,30 m, iar la rampele și treptele exterioare cu denivelare peste 0,20 m cere înălțime între 0,90 m și 1,00 m, cu o mână curentă și la 0,60 până la 0,75 m, paragraful 2(A).2.2.b.3. Tot acolo, diametrul mâinii curente se ia între 4 și 5 cm. Pentru locuințe, NP 057-02 dă înălțimea de siguranță de 0,90 m la scara de locuință și încărcarea de calcul pe mâna curentă de 1,0 kN pe metru la balcoane, scări și podeste.

Retine: dacă pe treptele de la intrare urcă un copil, distanța dintre montanți nu trece de 10 cm, iar pe înălțimea de la 10 la 60 cm nu se pun elemente pe care se poate cățăra.

Din intervalele noastre se vede că partea exterioară e cea mai scumpă pe metru liniar, mâna curentă cea mai ieftină, iar copertina propriu-zisă nu are preț de listă, ci ofertă după schiță. Detaliile pe fiecare tip le găsești la balustrade.

ElementPreț
Balustradă exterioară, terasă sau balcon480 la 900 lei pe ml
Balustradă interioară din fier forjat380 la 720 lei pe ml
Mână curentă pe perete sau pe trepte150 la 300 lei pe ml
Grilaje, copertine și decorativeofertă după schiță, de regulă în 24h

Trimite o poză a intrării și primești schița, apoi prețul

Cel mai repede începe cu o poză. Fotografiază intrarea din față și din lateral, cu ușa închisă, apoi scrie-ne lățimea golului și înălțimea până la streașină. Din poză vedem tipul peretelui, finisajul și spațiul de lucru, iar tu primești o schiță și un preț, nu o vorbă aruncată la telefon.

Lucrăm din atelierul propriu din Timișoara, strada Sulina 16B, în Timiș, Arad și Caraș-Severin, cu treizeci de ani de meserie în spate. Măsurătoarea și devizul sunt gratuite. Luăm între două și patru lucrări pe lună, tocmai ca să nu grăbim execuția, iar termenul obișnuit de livrare e de una sau două săptămâni. Avansul e de 30% la semnarea ofertei, restul la montaj, și, fiind neplătitori de TVA, prețul din ofertă e prețul final.

Dăm doi ani garanție pe sudură și pe elementele metalice. Garanția legală de conformitate este tot de doi ani de la livrare, conform OUG 140/2021, art. 9 alin. (1). Sună-ne la 0726 737 965 sau trimite pozele, iar noi îți desenăm copertina pe intrarea ta.

Întrebări frecvente

Copertina de la intrare are nevoie de autorizație de construire?

Nu îți dăm un răspuns ferm aici, pentru că depinde de regulamentul local de urbanism și de ce scrie în certificatul de urbanism al parcelei tale. Cadrul e dat de Legea 50/1991.pdf), iar lista lucrărilor exceptate nu e la aprecierea noastră. Întreabă la urbanism înainte să comandăm materialul.

Se poate monta o copertină peste o ușă care se deschide spre exterior?

Da. Spune-ne din start sensul de deschidere, ca să calculăm ieșirea în față astfel încât ușa deschisă să rămână sub acoperire și să nu atingă niciun element al structurii.

Cât ține vopseaua în câmp electrostatic?

Depinde de agresivitatea mediului și de întreținere, deci nu îți promitem un număr de ani. Pregătirea contează cel mai mult, de aceea sablăm, grunduim și abia apoi vopsim. Zonele lovite de crengi sau de zăpadă adunată merită verificate o dată pe an.

Puteți reface o copertină veche păstrând modelul?

Da, dacă modelul se mai poate citi din piesele existente sau dintr-o poză clară. Copiem elementele decorative, refacem cadrul pe dimensiunile actuale ale intrării și îl pregătim pentru montaj.

În ce zonă lucrați?

Timiș, Arad și Caraș-Severin. Atelierul e în Timișoara, pe strada Sulina 16B, iar măsurătoarea și devizul sunt gratuite.

Trimite articolul mai departe:FacebookLinkedInWhatsApp

Citește mai departe

Balustrade8 min

Balustradă inox sau fier forjat: ce alegi și de ce

Comparăm inoxul și fierul forjat pe rezistență în exterior, întreținere anuală, stil de casă și preț pe metru liniar, cu cerințele din normativ și cu situațiile în care spunem deschis că fierul forjat nu e alegerea bună.

Balustrade8 min

Cât costă o balustradă pe metru liniar

Îți explicăm de ce balustrada se socotește pe metru liniar de mână curentă, ce intră în preț la scară, balcon și terasă, cât costă la noi și cum ceri o ofertă pe metrii tăi.