Fundația gardului și distanța dintre stâlpi

Un gard metalic nu cedează de la metal. Cedează de la ce e sub el. Panoul de șipcă, plasa bordurată sau grilajul din fier forjat rezistă ani buni, dar dacă stâlpul stă într-o groapă prea mică, turnată peste pământ vegetal, prima iarnă îl scoate din vertical. De acolo încep toate celelalte: panouri descentrate, rosturi inegale, poartă care se freacă la închidere.

Aici îți arătăm cum decidem noi fundarea, înainte să tăiem prima țeavă. Sunt două variante, soclu continuu de beton armat și fundații izolate sub fiecare stâlp, iar alegerea dintre ele nu ține de gust. Ține de înălțimea gardului, de greutatea panoului și de terenul pe care stai. Mai jos ai și partea practică: la ce distanță se pun stâlpii, ce contează la țeavă și ce faci dacă soclul e deja turnat de zidar.

Soclu continuu sau fundații izolate pentru stâlpi?

Soclul continuu leagă toți stâlpii într-o grindă de beton armat și închide gardul pe toată lungimea. Fundațiile izolate sunt gropi separate, câte una sub fiecare stâlp, iar între ele rămâne spațiu liber. Alegerea o dau înălțimea gardului, greutatea panoului și felul terenului, nu preferința estetică.

Soclul continuu are un avantaj clar la parcelele în pantă și la gardurile care trebuie să oprească scurgerea de pământ sau accesul animalelor pe sub panou. Are și un cost mai mare, fiindcă înseamnă cofraj, armătură și beton pe toată lungimea. Fundațiile izolate sunt mai ieftine și mai rapide, se potrivesc la teren plat și la panouri ușoare, iar între ele terenul rămâne permeabil.

Concluzia tabelului de mai jos: soclul continuu se justifică la pantă, la panouri grele și acolo unde vrei gardul închis la bază, iar fundațiile izolate acoperă bine cazul obișnuit de teren plat cu șipcă metalică sau plasă bordurată.

Dacă vrei să vezi cum se traduce diferența asta în bani pe metru liniar, ai defalcarea pe tipuri de gard în articolul despre cât costă un gard metalic, iar lucrările pe care le executăm sunt descrise la garduri metalice.

Ce adâncime are groapa de fundație pentru un stâlp?

Adâncimea nu are o valoare universală. Talpa fundației coboară sub adâncimea de îngheț a zonei și sub stratul vegetal, până în pământ bun de fundare. Cifra exactă vine din tipul de sol de pe parcela ta și din înălțimea gardului, așa că o stabilim la măsurătoare, pe teren, nu dintr-un tabel general.

Motivul e simplu. Apa din pământ îngheață, crește în volum și împinge în sus tot ce prinde deasupra ei. Dacă talpa stă în zona care îngheață, fundația e ridicată iarnă de iarnă și coborâtă la dezgheț, iar stâlpul iese din vertical. Pământul vegetal, negru și afânat, se tasează sub sarcină și dă același rezultat, chiar și fără îngheț.

Retine: groapa se sapă până în pământ bun de fundare, nu până la o cifră auzită de la vecin. Pe aceeași stradă pot fi două soluri diferite, iar noi verificăm asta la fața locului.

La ce distanță se pun stâlpii de gard?

Distanța dintre stâlpi se alege astfel încât panoul să nu lucreze la încovoiere și stâlpul să nu preia mai mult decât poate. În practică o dictează lungimea panoului de șipcă sau a plasei bordurate, iar traveea se repartizează egal pe toată linia gardului, cu stâlp obligatoriu la fiecare colț și la fiecare capăt.

Regula pe care o ținem: traveea se stabilește întâi pe hârtie, pe toată desfășurarea gardului, apoi se trasează pe teren. Așa eviți panoul tăiat de ultimul metru, care se vede imediat din stradă. Stâlpii de colț și cei de la capăt lucrează diferit de cei intermediari, fiindcă preiau împingerea din două direcții, deci se fundează mai serios.

Tot aici intră cerințele de siguranță. Normativul NP 068-02, aprobat prin Ordinul MLPTL 1576/2002, cere la împrejmuiri o înălțime curentă de minimum 1,20 m, maximum 10 cm între montanți sau la diametrul orificiilor, fără elemente de cățărare între 0,30 și 1,00 m, iar la gardurile în trepte partea înaltă depășește partea joasă cu minimum 0,25 m. Gardurile sub 1,80 m nu se execută cu elemente ascuțite la partea superioară. Le găsești în NP 068-02, la paragraful 2.(A).2.3, și repetate în NP 057-02, la 3.2.(A).2.

Când se micșorează distanța dintre stâlpi?

Se micșorează ori de câte ori crește încărcarea pe stâlp. Gard înalt, tablă plină sau jaluzele care prind vântul ca o velă, teren în pantă, sol slab, zonă expusă la rafale. Tot atunci se micșorează și când panoul e greu, cazul tipic fiind grilajul din fier forjat masiv.

Concluzia tabelului următor: cu cât panoul e mai închis și mai greu, cu atât traveea scade și fundația crește. Un gard din plasă bordurată și unul din tablă plină nu se fundează la fel, chiar dacă au aceeași înălțime.

Important: tabla plină la înălțime mare, pe o parcelă deschisă, e cazul în care fundarea se calculează cel mai atent. Acolo nu economisim nici la beton, nici la numărul de stâlpi.

Ce secțiune de țeavă se folosește la stâlp?

Stâlpul se alege după ce știm înălțimea gardului, greutatea panoului și deschiderea dintre stâlpi. Contează atât latura țevii, cât și grosimea peretelui: o țeavă subțire se îndoaie la strângerea prinderilor și ruginește din interior. Secțiunea o dăm în deviz, după măsurători, nu înainte de a vedea terenul.

Logica e aceeași ca la canatul de poartă, unde grosimea peretelui contează mai mult decât latura, iar tema o desfășurăm în articolul despre grosimea țevii la o poartă metalică. La gard, stâlpul de colț și cel de capăt se iau cu o treaptă peste cei intermediari, fiindcă lucrează la două direcții.

Protecția anticorozivă face parte din alegere. Standardul SR EN ISO 12944-2:2017 împarte mediile în clasele C1 până la C5 și CX; atmosfera urbană cu poluare moderată se încadrează orientativ la C3, iar zonele industriale la C4. Standardul precizează că exemplele sunt informative și că doar măsurarea dă încadrarea corectă, detaliile fiind la ISO 12944-2. Noi vopsim în câmp electrostatic, cu sablare, grund și vopsea, iar capetele de sus ale stâlpilor se închid, ca să nu intre apa în țeavă.

Cum se prinde un stâlp pe un soclu de beton deja turnat?

Pe un soclu deja turnat, stâlpul se prinde cu o placă de bază sudată la capăt și cu ancore chimice sau mecanice în beton. Betonul trebuie să fie sănătos, cu grosime suficientă sub placă și cu armătura neatinsă de găurire. Dacă soclul e fisurat sau prea îngust, prinderea nu ține.

Verificăm trei lucruri înainte să comandăm metalul: dacă soclul e drept pe orizontală, dacă lățimea lui permite o placă de bază cu patru puncte de ancorare și dacă betonul nu e sfărâmicios la suprafață. Un soclu turnat fără armătură, subțire, se sparge chiar la găurire. În cazul ăsta îți spunem din prima că soluția e altă fundare, nu prindere pe placă.

Prinderea pe placă are și un avantaj de montaj: stâlpul se poate regla la milimetru pe verticală, cu șaibe, înainte de strângerea finală. La poarta culisantă lucrurile stau altfel, fiindcă acolo grinda de fundație preia o sarcină mult mai mare, subiect tratat separat în articolul despre fundația și stâlpii unei porți culisante.

Ce greșeli de fundare se văd după prima iarnă?

După prima iarnă ies la iveală fundațiile prea puțin adânci: stâlpii se înclină, panourile se descentrează, poarta pietonală nu mai închide. A doua greșeală e betonul turnat direct peste pământ vegetal. A treia e stâlpul lăsat deschis la partea de sus, în care intră apa și îngheață.

Mai vedem des un lucru care nu se repară ușor: stâlpul înfipt direct în beton, fără protecție anticorozivă la partea îngropată. Betonul ține umezeala lângă metal, iar rugina lucrează exact la nivelul solului, unde nu se vede până când stâlpul nu se subțiază de tot. Al cincilea caz e traveea inegală, cu ultimul panou tăiat pe loc.

Concluzia tabelului: aproape toate defectele care apar în primul an vin din pregătirea terenului, nu din confecția metalică.

De unde începi dacă soclul e deja făcut?

Începi cu o măsurătoare pe teren: verificăm starea soclului, lățimea lui, abaterea de la orizontală și traseul gardului. Măsurătoarea și devizul sunt gratuite. Dacă soclul ține, montăm pe placă; dacă nu, îți spunem exact ce trebuie refăcut, înainte să comanzi metal. Lucrăm în Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Înainte de execuție, două verificări administrative. Un gard nou cere autorizație de construire, conform Legii 50/1991, art. 3 alin. (1) lit. d), în timp ce reparația la o împrejmuire existentă, fără schimbarea formei și a materialului, nu cere autorizație, art. 11 alin. (1) lit. a). Dacă schimbi materialul, nu mai e reparație. Înălțimea, transparența și soclul se stabilesc prin regulamentul local de urbanism și se citesc în certificatul de urbanism.

A doua verificare privește vecinul. Despărțitura dintre două fonduri e prezumată proprietate comună, conform Codului civil, art. 660, dacă nu rezultă altfel din titlu. O discuție înainte de turnare scutește un litigiu după.

Ca să știi în ce interval te încadrezi înainte de măsurătoare, prețurile noastre pe metru liniar sunt următoarele: șipcă metalică între 120 și 250 lei pe ml, panouri bordurate sau plasă între 120 și 350 lei pe ml, fier forjat între 250 și 650 lei pe ml, iar jaluzele sau tablă plină de la 200 lei pe ml, după model.

Sună la 0726 737 965 sau scrie-ne pentru o măsurătoare. Venim, măsurăm, îți spunem ce fundare cere terenul tău și primești devizul, fără cost. Avansul e 30% la semnarea ofertei, restul la montaj, iar lucrarea are garanție 2 ani pe sudură și pe elementele metalice.

Întrebări frecvente